Tulburarea Anxioasa Generalizata

Ce este Tulburarea Anxioasa Generalizata?

Acest tip de tulburare se caracterizează prin teama si îngrijorarea excesiva a individului. Aceasta teama si îngrijorare excesiva se manifesta aproape continuu si durează de mai bine de șase luni. Conținutul temerilor si îngrijorărilor poate fi mai mult sau mai puțin precizat, de cele mai multe ori însa, teama neavând o orientare precisa.

Cum se manifesta Tulburarea Anxioasa Generalizata?

In cele mai multe cazuri, individul simte ca nu-si poate controla îngrijorarea si trăiește cel puțin trei dintre următoarele simptome: neliniște, senzația că se afla la capătul puterilor, oboseala accentuata, dificultăți de concentrare a atenției, senzația de vid mental, tensiune musculară si tulburări ale somnului (greutatea de a dormi, treziri repetate in timpul nopții, somn neodihnitor, senzația de oboseala la trezire).
Persoanele care suferă de tulburare anxioasa generalizata, au perioade relativ îndelungate care se caracterizează prin prezenta unor temeri cu caracter cronic, care îmbracă o tematica variata, începând de la sentimente difuze de îngrijorare pana la episoade in care predomina ruminații anxioase, care durează de la aproximativ zece minute pana la câteva ore. Aceasta stare afectează viața si activitatea persoanei, provocându-i un disconfort puternic. Îngrijorările pot fi declanșate spontan de către un gând intruziv sau pot fi inițiate de subiect in mod deliberat. Specialiștii afirma însa ca, de cele mai multe ori, apariția îngrijorărilor are un caracter spontan.

De ce apare Tulburarea Anxioasa Generalizata?

Conform modelului cognitiv al acestei tulburări, Tulburarea Anxioasa Generalizata apare datorita unei incidente crescute a îngrijorărilor. Se menționează doua tipologii principale de gândire in cadrul acestei tulburări:
1) prima tipologie se refera la convingerile negative pe care individul in cauza le are fata de tendința de a se îngrijora: „Îngrijorările mele sunt incomode”, „As putea sa înnebunesc de atâtea griji!”, „Se poate ca grijile sa pună stăpânire pe mine!”, „Ce mă fac daca încep sa mă îngrijorez si nu mă mai pot opri?”, etc.
2) a doua tipologie se refera la, folosirea de către individul in cauza a îngrijorărilor ca strategii de a face fata diverselor situații pe care le trăiește: „Îngrijorările mă ajuta sa fac fata situațiilor periculoase.” („Daca mă gândesc la ceea ce s-ar putea întâmpla mai râu, probabil mă voi descurca mai bine in caz ca s-ar putea întâmpla.”), „Daca îmi fac griji voi fi întotdeauna pregătit sa fac fata unor dificultăți!”, „Nu as da rezultate bune la munca daca nu mi-as face atâtea griji!”, etc.

Ce pot sa fac?

In situația in care, ai descoperit câteva dintre simptomele prezentate mai sus ca aparținându-ti, NU TE MAI INGRIJORA! Pentru ca, psihoterapia de orientare cognitiv-comportamentala te va ajuta sa scapi de această anxietate care te tine încordat(a) mai tot timpul! Apelează cu încredere la un psiholog!