Consumul de alcool si calitatea vietii de familie

Consumul de alcool este o preocupare veche a omului. Primele dovezi despre consumul de bere și vin datează de aproximativ 5000 de ani iar lichiorul tare este menționat ca existent în Egipt la aproximativ 4500 î. C., fiind asociat cu evenimente sociale cum ar fi înmormntările și nașterile. De- a lungul timpului, atitudinea față de alcool s- a construit în strânsă legătură cu alte comportamente și valori culturale.

Van Dijk propune o „schemă” privind evoluția consumului de alcool:

a. primul contact cu alcoolul. Are loc cel mai adesea la vârsta dolescenței, în circumstanțe diverse și cu efecte variate. Un număr mic de persoane se opresc după acest prim contact, în general, datorită unor factori biologici, care condiționează o intoleranță fiziologică față de alcool, sau unor factori culturali și religioși particulari. Majoritatea subiecților ating al doilea stadiu.

b. stadiul „experimental”. Subiectul „învață” să controleze diversel băuturi alcoolice, propria sa capacitate de a bea, preferințele pentru anumite modalități de alcoolizare, relementările scrise sau implicite privitoare la consumul de alcool. Un grup relativ restrâns de indivizi pot rămâne cantonați la acest stadiu și încetează consumul după această etapă.

c. stadiul de alcoolizare „integrată”. Reprezintă pentru majoritatea comportamentul definitiv față de alcool. El este legat de anumite reguli socio- culturale generale, de tradiții familiale, de normele grupului de prieteni. Majoritatea indivizilor de vor opri la acest stadiu.

d. stadiul de alcoolizare excesivă. O cantitate mult prea mare de alcool este consumată mult prea frecvent. Acest lucru poate fi apreciat prin raportarea la domenii diverse cum ar fi sănătatea fizică sau mentală, bunăstarea generală, calitatea relațiilor conjugale, familiale și sociale, situația profesională, financiară, implicațiile de ordin legal.

e. stadiul de dependență. Se caracterizează printr-o dublă dependență fiziologică și psihologică fașă de alcool. Individul își pierde orice libertate de decizie, orice posibilitate de a sista sau nu consumul de alcool.

Ce inseamna a bea? Cum evaluam empiric comportamentul de consum? In literatura de specialitatea a bea are urmatoarele conotatii:

- a te imbata

- a nu-ti aminti ce ai facut

- a-ti fi jena de ceea ce ai facut/spus in noaptea/ ziua care a trecut.

Pentru o persoana cu un consum normal de alcool, zilele in care consuma cantitati mici de alcool sunt mi putine decat zilele in care nu consuma deloc.

Stiati ca alcoolul este un drog?

Alcoolul este considerat un drog depresiv deoarece diminueaza capacitatea cognitiva a individului. Nu conteaza sub ce forma este consumat (bere, vin, bauturi spirtoase); daunatoare este CANTITATEA, nu numai concentratia de alcool.

Efectele alcoolului variază în funcție de vârstă, sex, condiție fizică, prezența unor medicamente, cantitatea de alimente consumate anterior. Dintre cele mai frecvente efecte care afecteaza direct calitatea vietii sociale a individului amintim:

- agresivitate fizica si/sau verbala;

- relatii sexuale cu necunoscuti;

- absente si/sau intarzieri frecvente de la serviciu sau de acasa;

- adoptarea unei conduite rutiere imprudente;

- alegerea alcoolului drept singura cale de lupta impotriva stresului si a oricaror probleme;

- deteriorarea relatiilor de familie;

- dezvoltarea agresivitatii copiilor.

Evident ca toate aceste comportamente vor duce la cresterea conflictelor interpersonale si a agresivitatii. Pentru a diminua acest potetial conflictual individul poate adopta o serie de masuri:

- refugiul in preocupari cu adevarat importante;

- empatia manifestata fata de ceilalti si acceptarea lor;

- analiza comportamentului propriu si al partenerului;

- contraargumentarea ferma, clara si pertinenta;

- exprimarea ferma, clara si inteligibila.

Un lucru care nu trebuie pierdut din vedere, este acela ca atat agresivitatea parintilor, cat si indiferenta in relatiile familiale isi vor pune amprenta asupra dezvoltarii copilului. Daca parintii se cearta si copilul devine nervos si irascibil. Insa in calm si liniste, chiar si copilul agresiv isi poate schimba atitudinea. De aceea, parintele ar trebui sa nu fie dur fara motiv, sa nu il minta, sa nu il jigneasca sau sa il umileasca, mai ales in fata cunoscutilor. Revoltele copiilor din familiile dezorganizate sunt de cele mai multe ori consecinta unor suferinte fizice si psihice.

Indiferenta este si ea periculoasa, deoarece creeaza la copil:

- lipsa de incredere in sine

- dificultati de comunicare

- teama de a fi respins/nedorit

- neimplicarea in activitate, lipsa de vointa

- forme de impotrivire si de atragere a atentiei

- stagnarea in dezvoltare

- neincrederea in cei din jur.

Prin urmare, in calitate de parinte:

- aratati-va interesat de tot ceea ce face copilul;

- considerati-l partener in activitatile dvs;

- raspundeti prompt solicitarilor sale;

- jucati-va cu el ori de cate ori va cere;

- oferiti-i tandrete, incredere, afectiune.

Pentru o familie sanatoasa, foarte important este momentul servirii mesei. De aceea, aveti grija ca macar o masa pe zi sa fie servita impreuna cu toti membrii famililei. In acest sens este bine sa tineti cont de cateva reguli importante:

- ora mesei trebuie respectata;

- fiecare masa este prilej de reunire a familiei;

- ora mesei este un moment de destindere si bucurie;

- regulile stabilite sunt valabile pentru toti;

- copiii participa la asezarea si la strangerea mesei;

- conversatia ii va implica pe toti cei prezenti;

- atmosfera se va pastra agreabila pe tot parcursul mesei.

Bibliiografie:

1. Neacsu, Clara MAria, Paunescu Mihaela, \"Factorul uman, element cheie in managementul securitatii zborului\", Editura Sfantul Ierarh Nicolae, Braila, 2011

2. Soitu, LAurentiu, Vrajmas, Ecaterina, Paun, Emil, \"Consiliere familiala\", Institutul European pentru Cooperare Cultural-Stiintifica, Iasi, 2001