ECOGRAFIA ABDOMINALÄ‚, POSIBILÄ‚ METODÄ‚ DE SCREENING îN DISPEPSIILE GASTRICE, CU HELICOBACTER PYLORI POZITIV



AUTORI:

NICOLAE POPESCU 1, IULIANA-DIANA POPESCU 2, GRIGORE -ALEXANDRU POPESCU 3, CORNELIA CIUCIU 4

1. Universitatea din Craiova,Centrul Universitar Drobeta Turnu-Severin, Facultatea de Educație Fizică și Sport
2. Spitalul Clinic de Urgență Judetean Timisoara, Neurologie
3. Spitalul Clinic de Urgentă Municipal Timisoara, Chirurgie
4. Cabinet Medical Individual MF Drobeta Turnu-Severin



ABSTRACT

în studiul de față s-a plecat de la ipoteza că, prezența bacteriei Helicobacter Pylori la nivelul mucoasei gastrice antrale produce o serie de modificări ce pot sugera prezența acesteia și pot fi puse în evidență prin investigația ecografică. Scopul a fost realizarea unei corelații statistice între grosimea haloului hipoecogen (imagine în „cocardă”) a antrului gastric și prezența bacteriei HP. S-a examinat un lot de 150 subiecți cu manifestări dispeptice la care a fost vizibilă o imagine a antrului cu un halou hipoecogen cuprins între 6-10 mm grosime. La 111( 74%) din aceștia , testul HP a fost pozitiv.

Cuvinte cheie: Helicobacter Pylori, dispepsie gastrică, antru, halou hipoecogen, screening ecografic




Adresa de corespondență:

Nicolae Popescu
Unuiversitatea din Craiova, Centrul Universitar Drobeta Turnu-Severin,Facultatea de Educație Fizică și Sport
Adresă: Bdul Carol I, nr. 67, cod 220146, Mehedinți, Drobeta Turnu-Severin
Telefon: +40 722 213 910
E-mail: npopescu_mf_kt@yahoo.com


INTRODUCERE

Helicobacter Pylori este o bacterie care infectează mucoasa stomacului, duodenului și chiar mai mult, mucoasa intestinală. Aproximativ 50% din populația globului este afectată și 80% din aceștia pot fi și purtători asimptomatici. Infecția este mai răspândită în țările în curs de dezvoltare, în comunitățile foarte aglomerate și cu igienă deficitară, având și un caracter familial.
Deși identificată încă din anul 1875 de savanți germani de abia în anul 1981 Barry Marshall a reușit să izoleze bacteria de la nivelul stomacului și sa o cultive pe medii de cultura(v.fig.1)

Helicobacter pylori


Clasificare științifică

Regn:
Bacteria

încrengătură:
Proteobacteria

Clasă:
Epsilon Proteobacteria
Ordin:
Campylobacterales

Familie:
Helicobacteraceae

Gen:
\'Helicobacter\'

Specie:
\'\'H. pylori\'\'

Fig.1






















HP este bine adaptat la răspunsul organismului împotriva infecțiilor bacteriene, având caractere unice care îi permit intrarea în mucus, în special la nivelul antrului și atașarea la celulele epiteliale, realizând o colonizare persistentă ce va determina o inflamație continuă a mucoasei gastrice cu polimorfonucleare și limfocite. în timp, se va produce afectarea structurilor peretelui stomacului începând cu mucoasa( epiteliu, lamina propria), musculara mucoasei, submucoasa(v.fig.2)
După unii autori infecția ar putea fi contactată din copilarie, bacteria având capacitatea să supraviețuiască în mediul extrem de acid din stomac și populează mucoasa gastrică o perioadă
impresionantă de timp.

Fig.2
1. Serosa
2. Tela subserosa
3. Muscularis
4. Oblique fibers of muscle wall
5. Circular muscle layer
6. Longitudinal muscle layer
7. Submucosa
8. Lamina muscularis mucosae
9. Mucosa
10. Lamina propria
11. Epithelium
12. Gastric glands
13. Gastric pits
14. Villous folds
15. Gastric areas (gastric surface)


în faza acută, sunt prezente numeroase neutrofile localizate intraepitelial, în lamina propria sau în lumenele glandulare iar în perioada de cronicizare care poate dura câteva decade sunt prezente limfocite imunocompetente(celule antigen-reactive) și plasmocite. Neutrofilele sunt cele care determină gradul ușor sau sever al procesului inflamator de la nivelul epiteliului gastric(edem celular), până în profunzime, spre glandele gastrice și musculara mucoasei.
Procesul inflamator poate fi interpretat ecografic pe imaginea de „cocardă” a antrului gastric, obținută prin sectiune sagitală pe linie mediană la nivelul epigastrului, în corelație cu grosimea haloului hipoecogen, care în mod normal măsoară aproximativ 4-5 mm. Dimensiunile cuprinse între 6 și 10 mm sugerează că acest proces poate fi indus de prezența HP. O creștere în grosime a peretelui gastric cu aspect hipoecogen de peste 10 mm, se mai întâlnește în gastrita Menetrier, gastrite granulomatoase sau administrare îndelungată de AINS.





MATERIAL ÅžI METODE

Studiul desfășurat pe parcursul a doi ani( mai 2009- mai 2011) și a cuprins un eșantion de 250 subiecți cu vârste între 30 și 50 ani, bărbați și femei în proporții egale, din care, pe baza examinărilor ecografice și clinice s-au constituit două loturi.
Lotul A, alcătuit din 150 pacienți cu manifestări dispeptice și o grosime a stratului hipoecogen al antrului gastric de 6-10 mm și lotul B, lot martor, alcătuit din 100 subiecți fără manifestări dispeptice și cu o grosime a stratului hipoecogen normală, adică 4-5 mm.
Examinarea ecografică s-a efectuat, cu un traductor în gama de frecvență de 3,5 MHz, cu pacienții în decubit dorsal, a jeun, la care s-a administrat cărbune medicinal în ziua precedentă consultului
Unul din parametrii evaluați a fost grosimea haloului hipoecogen de la nivelul antrului vizualizat prin secțiuni sagitale, oblice și transversale epigastrice.
La toți subiecții s-a indicat și un al doilea parametru al cărui rezultat s-a urmărit și anume, testul anticorpilor serici pentru Helicobacter pylori.

REZULTATE ÅžI DISCUÅ¢II

Rezultatele obținute au fost analizate în funcție de cei trei parametrii urmăriți: simptomatologia clinică, grosimea haloului hipoecogen și prezența bacteriei Helicobacter pylori, determinată prin testul serologic (v.tabel)

Parametrii luați în studiu
Lot
Parametrii A B
prezent absent prezent absent
Sindrom dispeptic 150 - - 100
Helicobacter pylori 111 39 21 79
Grosime strat hipoecogen 6-10 mm 4-5 mm

Simptomatologia clinică a fost prezentă la toți cei 150 pacienți din lotul A și a cuprins la fiecare subiect cel puțin trei din următoarele manifestări: durere epigastrică, pirozis, sațietate precoce, plenitudine post prandială, balonare, greață, vomă. în lotul B au fost selecționați subiecți fără manifestări dispeptice.
Screningul pentru HP efectuat la întreg eșantionul de 250 subiecți, a scos în evidență faptul că la cei din lotul A, bacteria a fost prezentă la 111 subiecți (75%), iar la cei din lotul B la 21 subiecți (21%). Testul serologic pozitiv la 21 subiecți din lotul B fără simptomatologie și cu grosime normală a stratului hipoecogen poate fi explicat de acțiunea îndelungată a bacteriei asupra mucoasei gastrice, aceștia putând fi considerați purtători sănătoși.
La cei 39 pacienți din lotul A (26%), cu rezultate negative la testul serologic, simptomatologia digestivă și grosimea stratului hipoecogen, este posibil să fi avut și alte cauze precum: comportament alimentar cu excese pentru alcool, tutun, condimente, etc., infecții cu streptococ alfa - hemolitic, stafilococ, etc., candidoză digestivă, viroze, parazitoze, antiinflamatoare nesteroidiene (v.fig. 3,4,5,6,7).


Fig.3 - halou 11mm HP prezent Fig.4 - halou normal



Fig.5 - halou 8,5 mm HP prezent Fig.6- halou 9,5 mm HP prezent




Fig.7- 10,8 mm după administrare îndelungată de AINS



CONCLUZII

1. Ecografia abdominală poate constitui o metodă eficientă la îndemâna medicilor din asistența primară, în profilaxia unor boli grave produse de bacteria Helicobacter pylori precum complicațiile ulcerului gastric, metaplazia intestinală, carcinomul gastric;
2. Grosimea stratului hipoecogen a antrului gastric, vizualizat ecografic ar putea fi un indiciu în procesul de diagnosticare a infecției cu Helicobacter pylori;
3. îmbinarea informației ecografice cu cea clinică, completată de investigația paraclinică (testul serologic), pot fi etichetate ca teste de screening în diagnosticarea infecției cu Helicobacter pylori;
4. O grosime normală a stratului hipoecogen a antrului gastric nu exclude prezența bacteriei Helicobacter pylori.


BIBLIOGRAFIE

1. Badea Gh., Badea R.(1990), Atlas comentat de ecografie abdominală, Ed. Medicală, București, p.p. 175-180;
2. Sporea I., Goldiș A.(2011), Curs de gastroenterologie și hepatologie, Ed. UMF Timișoara, p.p. 21-24;
3. Gomotîrceanu A., Gomotîrceanu Fl., Nicolescu C., Anatomia tubului digestiv superior sub incidență ecografică, Clujul Medical,(2011), 84, Supl.2, Vol 1, p.p.27-32;
4. Popescu N,Popescu I.D.,Popescu G.A,Ciuciu C.,Ecografia abdominală, posibilă metodă de screening în dispepsiile gastrice, cu helicobacter pylori pozitiv,Medicine in Evolution,(2012),4 Vol XVII;Timișoara

4. *** http://www.sfatulmedicului.ro/Gastrita cronica-1/15/2011;
5. *** http://www.pharma-business.ro/Gastritele și gastropatiile-29.06.2011;
6. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Helicobacter_pylori-13.06.2011;
7. *** http://en.wikipedia.org/wiki/File:Illu_stomach_layers.jpg-02.08.2011.