EAPM 2014
N.POPESCU1, G.A.POPESCU2
1. CMI dr. Popescu Nicolae, Drobeta Turnu-Severin
2. Spitalul Municipal Timisoara,Chirurgie

Opera lui Stefan Odobleja ,, Psihologia consonantista”, a fost prezetata lumii medicale internationale in doua randuri. O data personal, in anul 1937 la Congresul International de Medicina Militara, unde Odobleja a participat si a anuntat aparitia lucrarii si a doua oara , la Conferinta Europeana de Medicina Psihosomatica, Sibiu, 2014, unde autorii articolului de fata au prezentat un poster, intitulat sugestiv ,,Psihosomatica consonantista”, care demonstreaza faptul ca ,, Psihologia consonantista” ne ajuta sa intelegem mai bine circuitul psihosomatopsihic in plan psihofiziologic si clinic.
Cuvinte cheie: Medicina Psihosomatica, Psihologie consonantista, Psihosomatica consonantista.
In perioada 25-28 iunie 2014 la Sibiu s-au desfasurat lucrarile reuniunii anuale a Asociatiei Europene de Medicina Psihosomatica , cu titlul ,,Ingrijire si vindecare- o abordare integrata a medicinii psihosomatice, acreditata de catre Consiliul European de Acreditare pentru Educatie Medicala Continua.
EAPM-2014 a fost un mare succes:
- 270 de participanti din 39 de tari si 5 continente;
- Peste 210 rezumate prezentate din 35 de tari;
- 19 simpozioane incluse in program;
- 6 sesiuni plenare;
- peste 80 de prezentari de postere in 2 sesiuni plenare.
Ln prima sesiune plenara am prezentat un poster(fig.2- prof.univ DHC Liviu Sofonea, presedintele Comitetului roman de Istoria filozofiei, stiintei si tehnicii al Academiei Romane,stanga si dr. Nicolae Popescu, dreapta), in care am evidentiat apliatiile in medicina ale operei lui St.Odobleja si contributia adusa conceptului de psihosomatica. Pentru a sintetiza ideile, tezele si conceptele care demonstreaza ca ,,Psihologia consonantista” este de fapt o abordare psihosomatopsihica ce poate fi folosita in medicina, am introdus sintagma ,,Psihosomatica consonantista”.


FIZICUL
(Natura,lumea exterioara)

DEFINITII

Fizicul este izvorul psihicului si ultima sa expresie, cauza si, adeseori, efectul lui, materialul din care este confectionat psihicul. E una dintre primele categorii, opuse psihicului. Din punct de vedere logic fizicul este una din jumatatile universului, cealalta jumatate constituind-o psihicul: cantitativ, el este de departe portiunea cea mai mare a universului...

DIVIZIUNILE FIZICULUI
Din punct de vedere psihologic , trebuie sa distingem:
- fizicul transformabil, pre-psicul , excitantii;
- fizicul transformat, post-psihicul, reactiile si actele.

Din punctul de vedere al schimbarii:
- fizicul static: materia, substabta, chimicul, structura, anatomicul;
- fizicul dinamic: energia, forta, fizicul propriu -zis, fenomenele, functia, fiziologicul.

Din punctul de vedere biologic:
- natura inerta: corpuri neinsufletite, fizicul propriu-zis;
- natura vie:fiintele, biologicul.

Studiul fizicului este de resortul stiintelor naturii:
- pentru natura neinsufletita : stiintele cosmologice statice:chimia,geografia,mineralogia,astronomia,s.a.
dinamice: fizica,mecanica,mecanica cereasca,s.a.
- pentru natura vie:stiintele biologice:
statice: anatomia, histologia
dinamice:fiziologia, evolutia.


Odobleja Åžt. (premier volume 1938), Psychologie consonantiste, premier et deuxieme volume, Libraire Maloine, Paris, p.p.47-48.


PSIHICUL(sufletul,spiritul,universul interior)...
PSIHICUL ESTE O FUNCTIE BIOLOGICA LOCALIZATA IN CREIER
...orice fiziologie se reduce, in ultima instanta la fizic si la chimic. Apartine oare psihicul fizicului sau chimicului ? Iar, in primul caz, tine el oare de mecanic-asa cum invatam in toate cartile de psihologie-sau este energetic de o natura mai subtila si superioara decat un act grosolan de contact fibrilar?...
Elementele veritabile ale fenomenelor psihice sunt invizibile-ca si elementele sau substratul material al energiilor fizice-si analoge, daca nu identice, cu acestea din urma. Procesul psihic nu mai este un femomen atat de grosier ca cel presupus de apropiere mecanica si de indepartare a fibrilelor neuronice-dar un proces de o extrema finete, un proces energetic.
Psihologia este, intr-adevar, fiziologia centrilor nervosi, dar nu e decat partea cea mai fina, cea mai intima, cea mai subtila a acestei fiziologii: restul e neurologie. Psihologia este o fiziologie fara anatomoie, deoarece anatomia sa veritabila, anatomia psihologica propriu-zisa, microscopia energetica nu a fost inaugurata pana in prezent. Noi nu putem, pana la noi date, decat sa ne -o imaginam mental, imitandu-i pe chimisti si pe fizicieni care fac acelasi lucru pentru valentele, atomii,cuantele, ionii si electronii lor. Poate ca niciodata omul nu va reusi sa vada si sa constate direct cu simturile sale-inclusiv cu aparatele care le prelungesc si le maresc-adevaratul substrat material-anatomic al psihicului sau.
Odobleja Åžt. (premier volume 1938), Psychologie consonantiste, premier et deuxieme volume, Libraire Maloine, Paris,p.p. 51-64


PSIHOLOGIA (generalitati)

DEFINITIE
Psihologia este stiinta sufletului, a constiintei, a fenomenelor de constiinta; stiinta faptelor nemijlocite, a experientei interioare, a faptelor sau fenomenelor psihice, stiinta derivata din introspectie (definitie genetice, empirice, senzualista si subiectiva). Ea este stiinta stiintelor, cheia si fundamentul tuturor celorlalte stiinte si a filozofiei (definitie noologica, prin efectele ei). Ea este fiziologia creierului; fiziologia centrala si fina a aparatului de relatie (definitie obiectiva, biologica, anatomo-fiziologica). Este stiinta actiunilor reciproce care se exercita prin stimulare, adaptare sau ajustare si raspuns intre un organism si mediul sau (H.Spencer si psihologia comportamentului). Ea este fizica cerebrala: stiinta fenomenelor fizice percepute interior (propagari, echilibre si dezechilibre, consonante si disonante, actiuni si reactiuni, incarcari si descarcari,etc. conceptia fizica, sustinuta in prezenta lucrare)...

Psihofizica

In vechea sa conceptie, limitata si restransa, psihofizica este stiinta raporturilor intre senzatii si excitantii lor. In conceptuia sa largita psihofizica este sinteza psihicului si a fizicului, definitia psihicului cu ajutorul fizicului, conceptia fizicista a fizicului, cunoasterea necunoscutului psihic prin intermediul cunoscutului fizic, unificarea stiintelor psihice si a stiintelor fizice sau naturale, echivalenta legilor fizice si a legilor psihice avand drept consecinta aplicarea in domeniul psihicului a metodelor si aparatelor fizicii si adoptarea metodei experimentale. Psihologia noastra este o psihofizica in acceptia ultima si largita a acestui cuvant: ea este fizica psihologica.
Odobleja Åžt. (premier volume 1938), Psychologie consonantiste, premier et deuxieme volume, Libraire Maloine, Paris, p.p.39,46.

PSIHO-NEUROLOGIA

Neurologia este uneori inteleasa ca o subordonata a psihologiei; ea ar fi studiul anatomiei, fiziologiei, patologiei ,etc. al sistemului nervos (inclusiv al creierului si al psigologiei). Ea poate fi de asemenea, inteleasa ca o subordonata a psihologiei: in acest caz neurologia ar fi studiul transmisiunilor, stiinta legaturilor intre suflet si corp, intre centru si periferie, intre psihic si fizic...
Influentele psihicului asupra fiziologicului (efecte psiho-somatice) sunt:
Reversibile (functionale)-tulburari psihosomatice n.a.- sau ireversibile (organicizate)- boli psihosomatice n.a.-.Normale (fiziologice) sau anormale (patologice). Durabile (evolutive, pertmanente, anatomice, organizate: fiziognomie, voce, conformatie, ingrasare sau slabire etc.) sau efemere (tranzitorii, functionale: mimica, gesturi, expresii, atitudini, maniere, scriitura etc.). Intense sau slabe. Mediate sau imediate. Directe sau indirecte. Locale sau difuze. Excitante (dinamogenice, stimulatorii, stenice) sau deprimante (calmante, astenice, inhibitorii). Motorii sau secretorii. Provocate de senzatii sau provocate de reprezentari -cognitive sau afective.
Influentele fiziologicului asupra psihicului (efecte somato-psihice n.a.) sunt:
Reversibile sau ireversibile ; normale asu patologice; durabile sau tranzitorii; puternice sau slabe; locale sau difuze, excitante sau deprimante etc. Exista efecte asupra receptivitatii si efecte asupra reactiei; efecte asupra inteligentei si efecte asupra afectivitatii.
...Fizicul e acela care determina psihicul sau psihicul determina fizicul? In realitate intre centru si periferie exista o reciprocitate de actiune, interactiunei reciproce, oscilatii de echilibrare in curente alternativ. Intre fizic si psihic, intre corp si suflet exista o influenta reciproca: fiecare este la randul lui, cauza si efect.
Aceasta influenta este vaga sau precisa?In locul notiunii vagi de influenta reciproca a fizicului si a moralului, trebuie sa introducem notiunea mai precisa de influenta reciproca intre fiecare parte a corpului si fiecare parte a psihicului.
Odobleja Åžt. (premier volume 1938), Psychologie consonantiste, premier et deuxieme volume, Libraire Maloine, Paris,p.p. 407,426,427.



PSIHO-FIZIOLOGIA
Definitie.Psiho-fiziologia este studiul repercusiunilor reciproce (interactiilor) intre centru si periferie, intre fizic si fiziologic, intre moral si corp, intre creier si restul viscerelor, intre general si local, intre intreg si partile sale. E studiul reflexelor psiho-fizice; stiinta interreactiilor psiho-fizice.



Psychosomatic interactions. Source: adapted after Şt.Odobleja(1939): Psychologie consonantiste,deuxiéme volume,Libraire Maloine, 27,rue de L’école-de-médecine 27 ,Paris ,1939

Exista actiuni interorganice ce se realizeaza prin intermediul centrilor nervosi (creier, inima, plamani, stomac, intestune, ficat, rinichi, organe sexuale). Exista insa si actiuni interorganice directe. Fiecare organ are relatii cu toate celelalte organe, inclusiv cu creierul. Creierul este, fara indoiala, un organ privilegiat, dar el nu detine monopolul comunicatiilor interorganice.

Odobleja Åžt. (premier volume 1938), Psychologie consonantiste, premier et deuxieme volume, Libraire Maloine, Paris,p.535.